joi, noiembrie 30, 2006

Galati-Pessac

In 1989 orasul francez Pessac se infrateste cu Galati. Scopul? Sprijin material catre Romania, Galati. Sau daca va mai amintiti de perioada cand se primeau ajutoare...
Mai tarziu totul se schimba intr-un acord cultural, schimb de experienta, pregatirea profesionala a angajatilor din administratia locala, medici, studenti.
Tot asa se dezvolta si acordul intre Polul Universitar din Bordeaux si Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati.

In 2006, la sfarsitul lui noiembrie, reprezentantii comitetului de infratire din Pessac vin la Galati.
Au trecut si pe la noi. Simpatici oameni. Si joviali. Le-au vorbit elevilor, au raspuns la intrebari, am prezentat site-ul .
Acest comitet desfasoara o treaba foarte buna, tinand cont ca orasul Pessac se mai infrateste si cu alte doua orase, Burgos din Spania si Goppingen din Germania.
Am citit pe site-ul lor si mi-a placut: "Acţiunea de înfrăţire a celor două oraşe se orientează mai degrabă spre acţiuni de cooperare descentralizată şi de schimburi culturale decât spre acţiunile tradiţionale de schimburi şcolare, de sărbători sau călătorii."

Surse: http://www.jumelage-pessac.org/accueil/ro.html si de la fata locului.

Mulţumesc de invitaţie!

Nu mi s-a propus să comentez pe acest blog. Am primit link-ul, ca mulţi alţii, şi am început să citesc. Şi nu m-am oprit. Şi blogul lui George şi multe altele.
Am citit foarte multe lucruri interesante, pe care sigur nu m-aş fi chinuit să le caut prin cărţi. Uneori ma ia o lene...
Petrec destul de mult timp pe bloguri, în detrimentul altor lucruri. Nu ştiu dacă mai importante sau nu.
Îl admir pe "întemeietorul" acestui blog pentru devotament, pentru că scrie ok, pentru ca propune la dezbatere. Pentru mai multe lucruri. De la el m-am molipsit şi cu blogul şi cu prison break.
Însă mi s-a propus să scriu. La citit sunt AS. Nu stiu daca scrisul o să-mi reuşească şi nu o să-mi dăuneze tenului. Nu folosesc creme. Ele nu te pot scuti de apariţia unor pene nedorite.
La buna vedere.

Un plus..la compozitie...

Incepand de azi... i-am propus celui mai "prezent" in comentarii cititor sa colaboreze la continutul acestui blog.
Luci, dispui de toate parghiile pentru a-ti exprima parerile, sper la fel de acide ca si comentariile tale. E un experiment...sa vedem ce iese!
Ma astept la un foileton de genu' : Povestiri din 11 barat. Stiu ca folosesti acest mijloc de transport si de fiecare data ai cateva povestiri amuzante legate de experientele cu Transurbu'. Asta ca idee..
Cat despre mine voi continua sa scriu pe aceleasi teme de baza ale blogului : Cultura, Istorie si personalitati galatene. Plus altele evident cand va fi cazul...

miercuri, noiembrie 29, 2006

Ne-au invadat Mesterii Populari...

Ce-mi vad ochii in Viata Libera de azi:

"Târgul meşterilor populari.
Bijutierul Regelui Cioabă, la Potcoava de Aur"
Si asa si este.
Aseara m-am plimbat putin prin Tiglina si, din cate-am vazut, prin Mesteri Populari, Primaria a inteles sa aduca toti tiganii(scuze romi) de pe langa Galati, pusi pe capatuit. De cumparat gaseai numai bunatati si lucruri frumoase: mici si vin fiert, nuga proaspat preparata probabil in spatele blocurilor..si tot felul de kitch-uri cu care ne-am invatat deja..
Pirande cu fuste multicolore si jegoase te invitau sa degusti vinul...sau sa probezi ultimile creatii populare: geci cu blana la guler (marca Complex Europa).
Nu stiu de ce (ba da stiu..) dar trecand printre ei, gestul instinctiv era sa-mi pipai buzunarele pt. a-mi da seama daca mai am portofelul si telefonul..
N-am patit-o aseara. Sper sa n-o patesc vreodata.

marți, noiembrie 28, 2006

Lipsa de reactie...

Nu inteleg indiferenta!
Cand prim-ministrul Ungariei recunostea intr-o discutie privata ca a mintit in campania electorala toata Ungaria a luat foc, in unele locuri la propriu. Oamenii, simtindu-se mintiti, au reactionat pe masura.
La noi, declara Mircea Geoana ca pe perioada guvernarii, PSD-ul a manipulat sondajele si dupa 2-3 articole in ziarele centrale..lumea deja a uitat...Unii chiar probabil i-au ridicat in slavi (..uite unii sinceri, D-le..)
Lipsa de reactie a devenita normalitate!
Cred ca e o lehamite cronicizata a noastra fata de politicieni. Dupa atatea spagi, privatizari cu cantec..etc si nici un arestat..ce sa mai zici.
Te resemnezi!

Noaptea Devoratorilor de Publicitate...

Dupa ce am zis de Noaptea Devoratorilor pe blog mi-am zis sa incerc si eu sa iau parte macar cateva ore la spectacolul de aseara.
Asa ca pe la 8 si ceva eram in sala, cu fata mea, pregatiti sa facem fata frigului pt cateva reclame haioase.

Daca plecam dupa primele 60min cred ca ramaneam cu un gust amar. Organizarea a fost de 2 lei (vechi). Nu s-a auzit nimic in microfoane. De fapt nu s-a inteles nimic. Doar un zgomot asurzitor si deranjant. Prezentatorul a tipat iar din recitalul Cassa Loco nu s-a inteles nimic..ce bun e un playback la casa omului cateodata. Noroc ca baietii au simtul umorului.
Singura bila alba le-o acord copiilor patinatori. Foarte tari, frate!
In rest doar pierdere de timp.

Singurul care s-a facut inteles in microfonul salii a fost viceprimarul sau in fine cineva de la Primarie..n-am inteles bine...Are talent de orator tipu' ..ii prevad un viitor luminos (ce frumos statea cu o mana la spate..s-a vazut ca-i format omu' in perioada comunista).
La reclame n-am rezistat decat pana pe la 22.30.
Cat am vazut a fost frumos!

Frigul si faptul ca a 2-a zi trebuia sa ajungem si pe la munca ne-au facut sa plecam acasa. Surprinzator oamenii au mai ramas..oare pana la ce ora?

luni, noiembrie 27, 2006

Ce n-am sa inteleg vreodata...

  • de ce arunci pe jos resturi/ambalaje..etc, cand la cativa metri de tine exista un cos de gunoi?
  • de ce te pishi in tronson cand te poti abtine pana acasa sau intr-un bar/ceva?
  • de ce arunci punga de gunoi in tronson si eu, cand plec dimineata sau cand ma intorc seara, sa trebuiasca s-o sar?
  • de ce incerci sa ajungi la usa autobuzului imediat dupa ce a plecat din statie cand autobuzul mai are 5 min de mers pana in statia urmatoare? Nu va pleca fara sa cobori tu..
  • de ce trebuie sa asculte manele tot blocul cand ai tu chef..?
  • cum de reusesti sa te imbeti pana la ora 10 dimineata?
  • de ce legile lui Darwin nu si-au facut treaba si ai ajuns in sec. 21 fara nici-o explicatie.?

duminică, noiembrie 26, 2006

Teatre in Galati...

Teatrul liric Nae Leonard


Locatie: Str. Mihai Bravu, Nr. 50

Teatrul liric Nae Leonard (dupa numele Printului operetei romanesti) a fost infiintat in 1956. Anual organizeaza "Zilele Muzicale Galatene", cand sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.

sâmbătă, noiembrie 25, 2006

Muzee in Galati...

Muzeul "Casa Cuza Voda"


Muzeul "Casa Cuza Voda" este construit pe locul fostei case a parcalabului de Galati, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei (1859 - 1866).
Cuprinde o expozitie permanenta dedicata domnitorului, intrunind si calitatea de reconstituire a ambientului galatean de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX.

Surse:http://thekonst.net/en/photohunt/album/100

Concurs de fotografie..

Daca crezi ca ai putin talent..si ai si un aparat care sa te sustina..inscrie-te la concursul de fotografie cu tema "Viata de Cartier"...
Mai multe pe:http://www1.hotnews.ro/concurs_mm/
Deja au aparut cateva fotografii frumoase pe acolo...!

Am uitat sa promovez...

Zilele trecute au avut loc cateva "intamplari" in Galati de care am uitat sa scriu:

1. Concert CTC, aka Controlul Tehnic de Calitate, trupa pe care mi-as fi dorit s-o vad. Imi place de Deliric...e tare tipu'
2. Concert Activ, desfasurat intr-un context oarecum privat si anume Balul celor de la Universitatea Danubius.

Urmeaza, intre 27 Noiembrie si 1 Decembrie, Sarbatorile Galatiului - o serie de concerte si alte evenimente interesante. Sincer nu sunt f. incantat. In ultimii ani aceste sarbatori mi-au lasat un gust amar. Apar pe strazi tot felu' de oameni "certati cu bunul simt", betivi..risti sa-ti iei cateva pocnitori in cap...etc. Orasul miroase a mici (mai nou mancarea traditionala a romanilor) si vin fiert..si dupa ramane o mizerie de nedescris!
Oamenii cu care mai iesiam nu prea stau pe la concerte..si de exemplu anul trecut am ratat IRIS. Anu' asta nu-mi mai permit... tot am ajuns Groupy (in ultimile luni i-am vazut si la Galati si la Iasi in concert)

In 27 Noiembrie se pare ca va fi Noaptea Devoratorilor de Publicitate la Patinoar...

Dupa, pe 9 Decembrie, vin in Galati Maria Ciobanu, Ion Dolanescu si Ion Dolanescu Jr. ";)". Eu nu ma dau in vant dupa astfel de spectacole sau dupa muzica populara in general. Dar poate intereseaza pe cineva...

LATER EDIT: Spectacolul e pe 9 Decembrie si pe langa cei 3 mai sunt Jean Constantin, Stela Popecu...si altii (cel putin asa este afisul)

vineri, noiembrie 24, 2006

Promotialmk99b.com ...ultimile clipe de viata..

Nu mai sunt convins ca merita sa dau banii de hosting pt promotialmk99. Ma gandesc sa pun siteul pe un blog pe wordpress.

Ar fi urmatoarele avantaje:
-categorii..nu exista asa ceva pe blogspot;
-gratuit;
-posibilitatea ca toata lumea sa scrie pe el (adica toti fostii colegi);

Dezavantaje:
-n-am timp sa refac tot intr-un timp scurt (upload poze...gandit site...etc). Si o sa dureze ceva!

Am trecut prin Iasi...


Am avut okazia acum 2 saptamani sa stau cateva zile in Iasi si sa admir, de-a lungul catorva plimbari, orasul. Iasi-ul, cel putin cat am reusit eu sa vad, arata superb. Cladiri vechi, parcuri multe, lucruri ce te impresioneaza cu adevarat. Desi mai am multe de vazut..cat am reusit sa vad m-a "dat pe spate" si cred ca Iasiul este unul dintre cele mai frumoase orase cel puti din zona asta a tarii.

Bile albe: Parcul Eminescu, Palatul Culturii, Mitropolia, Sf. Neculai, Trei Ierarhi, Mall-ul, Rapa Galbena..etc.
Bile negre: O mizerie de rau de traverseaza iasiul: Bahlui parca!
Ramase de vazut: Gradina Botanica, Alte muzee din Palatul Culturii (am vazut doar Muzeul de Arta)..si probabil mult mai multe.

Am pus si cateva poze pe flirck (vezi badge-ul din dreapta). Din pacate spatiu este limitat si n-am reusit sa pun decat o parte..Poate voi completa ulterior!

Hai sa ne promovam valorile...Ep.41

Filozoful Ion Petrovici


Ion Petrovici se naşte la 2/14 iunie 1882, la Tecuci (Jud. Galati), fiu al lui Dimitrie Petrovici şi al Ortansei Petrovici, nepoată de soră a poetului junimist Theodor Şerbănescu. În anii 1892-1899 face studii medii la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti.

În toamna lui 1899 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, având printre profesori pe Titu Maiorescu şi pe Nicolae Iorga. În aceeaşi toamnă prezintă Teatrului Naţional din Bucureşti piesa în versuri O sărutare, care, recomandată de I. L. Caragiale, va fi reprezentată la 21 martie 1900. Participă în vara anului 1904, ca membru al unei delagaţii de studenţi ai Universităţii din Bucureşti, la comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, ce a avut loc la Suceava, în acel timp sub administraţie austriacă. În 1904 se licenţiază în Filozofie cu dizertaţia O problemă de filosofie iar un an mai târziu, în iunie 1905, Ion Petrovici devine primul Doctor în Filozofie al unei universităţi româneşti cu teza Paralelismul psiho-fizic.

În anul universitar 1905-1906, timp de două semestre, frecventează cursuri de filozofie la Leipzig, audiindu-i pe Wilhelm Wundt şi Hans Volkelt, şi la Berlin, unde ascultă prelegerile lui Friedrich Paulsen, Wilhelm Dilthey şi Alois Riehl. În noiembrie 1906 este numit conferenţiar la catedra de filozofie la Universitatea din Iaşi iar în 1912 este definitivat ca profesor. În anii 1923-1926 este decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie din Iaşi. La sfârşitul lui ianuarie 1932 este invitat la Sorbonna şi la "Academia de Ştiinţe morale şi politice" din (Paris), unde prezintă comunicările La Nationalité en Philosophie şi respectiv L'Idée de néant. Stabileşte legături de colaborare cu André Lalande şi Paul Gaultier. La 28 mai 1935 este ales membru al Academiei Române. În guvernul prezidat de Octavian Goga (1937-1938), Ion Petrovici devine Ministru al Educaţiei Naţionale; în această calitate creează o catedră de filozofie la Universitatea din Cluj pentru Lucian Blaga. În 1941 acceptă portofoliul de Ministru al Culturii Naţionale în guvernul lui Ion Antonescu.

Cu siguranţă, altul ar fi fost destinul postum al operei lui Ion Petrovici, dacă după 23 august 1944, în plină forţă creatoare, la începutul marilor epurări politice efectuate sub regimul comunist, nu ar fi fost arestat şi deţinut până în 1964, când este eliberat împreună cu alţi deţinuţi politici, la o vârstă la care nimeni nu mai poate reface traseul unei gândiri ce s-a dorit consecventă cu ea însăşi.

La 17 februarie 1972, aproape nonagenar, Ion Petrovici, ultimul mare reprezentant al şcolii maioresciene din gândirea românească, se stinge din viaţă la Bucureşti.
În domeniul filozofiei, Ion Petrovici a avut contribuţii originale prin cercetările sale de logică privind teoria noţiunilor şi prin concepţia sa metafizică, ce aşeza la un loc credinţa şi raţiunea. Ion Petrovici a fost, în perioada interbelică, cel mai cunoscut filozof român în străinătate. Timp de decenii a fost colaboratorul constant al celor mai prestigioase reviste de filozofie din Franţa şi Germania, fiind invitat, nu de puţine ori, să conducă lucrări ale congreselor internaţionale.

Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Petrovici
http://www.adevarulonline.ro/literar/2006-10-04-6.pdf

joi, noiembrie 23, 2006

Covor tomnatic...


Asa arata parcul de langa Teatrul Muzical Nae Leonard duminica trecuta.

Muzee in Galati...

MUZEUL DE ARTA VIZUALA


Locatie: Strada Domneasca nr. 141

MUZEUL DE ARTA VIZUALA din Galati este primul muzeu de arta contemporana romaneasca din tara. A fost inaugurat in anul 1967 si a fost conceput scructural sa prezinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plastic in devenire, destinatie pe care si-o pastreaza si la acest inceput de mileniu.

Aproximativ 400 de lucrari existente in salile de expunere si in aer liber, in parcul muzeului, constitue o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artistilor contemporani, cultivatimcu consecventa in cele aproape 4 decenii de existenta. Patrimoniul muzeului cuprinde creatii de arta romaneasca din a doua jumatate a secolului XIX si din secolul XX (Teodor Aman, Nicolae Grigorescu , Octav Bancila, Theodor Pallady,Gheorghe Petrascu, Stefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Lucian Grigorescu si multi altii) reprezentanti ai avangardei romanesti (Victor Brauner, M.H. Maxy, Mattis-Teutsch, Marcel Iancu, Irina Codreanu, Milita Petrascu, etc..) si lucrari ale artistilor care formeaza o punte de legatura intre prima si a doua jumatate a secolului XX (Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Henri H. Catargi, Dumitru Ghiata, Rudolf Schweitzer- Cumpana, etc..). Restu..

Scriu despre Muzeul de Arte pt. ca este posibil sa nu-l mai vedem..cel putin nu in cladirea in care "inca" se mai gaseste. In ultima saptamana in Viata Libera au tot aparut articole legate de faptul ca muzeul va trebui mutat deoarece cladirea a fost castigata in proces de fostul proprietar. Se cauta solutii.. nu stiu de ce ..eu nu-l vad in alta parte...!!

miercuri, noiembrie 22, 2006

Monumente in Galati...

Casa Robescu..din Galati



Locatie: Str. Mihai Bravu nr. 38 , langa "pompieri".

Da.. trebuia specificat "..din Galati.." pentru ca mai exista (sau existau) o casa Robescu in Bucuresti si una in Sinaia.

Casa Robescu (astazi Palatul Copiilor), a fost construita in perioada 1896 - 1897, după proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălţat, două nivele cu două foişoare-balcon la etaj şi un alt balcon la parter, spre stradă. Decoraţiile exterioare sunt din ocniţe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită şi la decorarea florală a registrului superior.

Sursa: http://www.bvau.ro/judet/03.htm

marți, noiembrie 21, 2006

Hai sa ne promovam valorile...Ep.40


Handbalista Steluta Luca
Data nasterii: 1975-04-20
Locul nasterii: Pechea / Galati








Ca tot se vorbeste de handbal in aceste zile...m-am gandit sa amintesc celor ce mai citesc posturile de pe acest blog de faptul ca si Galatiul se poate mandri cand vine vorba de performantele Echipei Nationale de Handbal. Capitanul echipei, Steluta Luca, s-a nascut in comuna Pechea din Galati.

Trivia: Tot in acesta comuna galateana s-a nascut si boxerul Lucian Bute (exista un post anterior dedicat lui..)

duminică, noiembrie 19, 2006

Panorama...


Intotdeauna am crezut in Galati...in potentialul sau estetic.

Etichetarile de genu' "oras industrial" mi s-au parut superficiale, mai ales cele venite din partea celor ce n-au vazut orasul..si-au auzit doar de Sidex si cam atat. Orasul are istorie, are substanta si are perspective.

In dimineata asta m-am plimbat putin pe Domneasca si Mihai Bravu si m-am bucurat redescoperind Casa Robescu, si alte case peste care timpul nu a trecut degeaba... ci a adaugat ceva in plus...Si nu sunt putine...

Fotografia nu e personala..dar nici nu-l cunosc pe cel ce a facut-o..am gasit-o in cautarile mele legate de Galati. Asta pentru ca sa nu fiu acuzat...in vreun fel. Am obiceiul de a-mi mentiona sursele...

sâmbătă, noiembrie 18, 2006

Casa Macri..actualul Club Pasha...

Locatie: Str. Domneasca nr. 80

Casa Macri, unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul in care a cântat George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din Galaţi, locuieşte acum în clădirea din spate.

Un imobil superb: Candelabre de Veneţia, draperii ţesute cu fir din aur, covoare lucrate manual în Europa, piese rare de mobilier, confecţionate pe comandă specială la o celebră firmă din Anglia - toate acestea au existat în clădirea în care funcţionează acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub formă de "amintire" de cei care au fost chiriaşi în casa Macri, pe vremea comunismului.

Clădirea, renovată la începutul secolului trecut, ca o bijuterie arhitecturală, a fost înapoiată familiei Macri, după aproape 50 de ani, devastată. Vitraliile, care se aflau cândva la intrarea principală, au fost scoase de nişte funcţionari pe motiv că nu aveau destulă lumină. În cei 50 de ani, casa Macri a fost transformată în sediu de întreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.

În 1880, Dimitrie Climi a cumpărat pentru fiica sa, care avea să devină prin căsătorie Macri, imobilul din strada Domnească 80. A plătit 29.000 de lei din aur. Pe lângă casele familiei, existau garaje, casa şoferului şi a servitorilor. Grădinile aveau şi ele să fie amenajate de cei mai mari specialişti de la începutul secolului trecut. În 1912, inaugurarea avea să fie marcată printr-o recepţie somptuoasă. În 1935 s-a născut în această casă Pierre Macri, cel care, după 1990, vreme de 15 ani s-a luptat alături de soţia sa, Margareta, să obţină ceea ce a aparţinut familiei.

"În familia mea erau diplomaţi, tata a fost consul onorific al Ambasadei Portugaliei. Bunicul, Nicolae, a fost medic, un chirurg ilustru. Familia era implicată în acţiuni de binefacere, casa noastră era mereu deschisă", îşi aminteşte Pierre Macri. "Fuseserăm daţi afară din casă. Funcţiona aici o întreprindere. Am venit, am intrat, era jaf peste tot, deja nu mai recunoşteam nimic. Am închis ochii şi brusc mi-a venit în minte strălucirea casei de altădată", ne spune Pierre Macri. Soţii Macri au reuşit să salveze multe dintre fotografiile familiei. Au păstrat sute de fotografii, mărturia unui Galaţi de la începutul secolului şi din perioada interbelică. Orga nepreţuită

Cel mai de preţ obiect al familiei este orga, o piesă construită la comandă, în 1910, în Germania, de E.F.Walcher, care are o valoare considerabilă. Estimată la peste trei miliarde de lei, la această orgă a cântat George Enescu: "Marele compozitor a cântat la o serată dată în casa noastră chiar în cinstea sa. Orga face parte din planul arhitecturii interioare a casei, fiind amplasată în salonul de recepţii", spune Pierre Macri. Orga a rămas totuşi "piesa de rezistenţă" a imobilului: "Înainte de a face acest club noi am fost atraşi de arhitectura casei, de istoria ei. Are o acustică deosebită.

Sursa: http://www.vlg.sisnet.ro/index.php?page=articol&id=12386

vineri, noiembrie 17, 2006

Manastirea Vladimiresti...

Situata la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, intre Galati si Tecuci, Manastirea Vladimiresti este un loc de pelerinaj si hrana sufleteasca pentru cei ce-i cunosc istoricul sau il afla cand ajung aici ca vizitatori. Manastire de maici cu sobor numeros (aproape 200), in prezent se situeaza pe locul trei in tara ca numar de personal dupa manastirile Agapia si Varatec, dar pe primul loc intre manastirile cu vietuire de obste.

Biserica mare - construita pe locul primei aparitii Dumnezeiesti, in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de Biserica mare este situat Paraclisul (Biserica mica), iar la sud Micul Altar de vara.

Poarta de la intrarea pe domeniul manastirii este tipic maramureseana si a fost lucrata in 1992. De aici porneste drumul spre livada, vie si iaz. Intrarea in incinta se face pe o alee strajuita de tei, trecand pe sub clopotnita. De o parte si de alta se afla staretia si caminul preotesc.

Muzeul detine 106 icoane vechi din secolele XVIII-XIX. Aici se pastreaza crucea de lemn sau "crucea din porumb" cu care s-a insemnat locul Sfantului Altar la aratarea semnului dumnezeiesc. Se mai afla o icoana cu Maica Domnului lasata maicii starete de mama sa pe patul de moarte. In staretia manastirii se pastreaza opt potire de argint masiv din cele 12 gasite in fata sfintei proscomidii in biserica mare (ascunse de o persoana necunoscuta, la inchiderea manastirii). Tot aici se gasesc icoane de valoare.

Constructia Manastirii Vladimiresti a inceput in anul 1938 in urma vedeniilor avute de sora Lica - Vasilica Barbu Gurau, care mai apoi a devenit maica Veronica, stareta si stavrofora acestei manastiri.

Intr-un lan de porumb ce apartinea familiei (mamei si unchiului Ionica Barbu din comuna Tudor Vladimirescu), ea a vazut o lumina coborand din cer. Mantuitorul prezent in acea lumina, insemnand locul cu o flacara ce a cazut pe pamant, i-a spus sa construiasca o manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pe locul primei vedenii dumnezeiesti a fost asezata o cruce de lemn (aflata astazi in muzeu).

Condusa de o mare credinta in Dumnezeu si Maica Domnului, desi avea numai 16 ani, sora Lica a inceput mai intai ridicarea bisericii mici. Ctitorul paraclisului a fost arhimandritul Visarion Nicolau care a finantat constructia si care a dus-o la Parintele Patriarh Nicodim Munteanu pentru a primi binecuvantarea pentru inceperea construirii manastirii. Arhitectul Ion Berechet face planul avand ca model manastirea romaneasca Prodromu de pe muntele Athos.
Munca anevoioasa si epuizanta este executata de un grup de surori intru credinta, ce au varste intre 13 si 17 ani. Banii necesari i-au luat "din poala Maicii Domnului", colectarea de fonduri durand pana in 1943.

Inflacarate de credinta si dragostea de Dumnezeu ce le tinea loc de caldura si de multe ori de hrana, grupul de surori a muncit doua ierni si o vara vietuind si rugandu-se intr-un bordei sapat in pamantul pe care se afla acum trapeza. Alaturi era o casuta pentru parintele Clement Cucu, indrumatorul surorilor in viata de obste. Caramida era pregatita si arsa tot de ele, pe loc, sub indrumarea lui Gheorge Linguraru meserias din Adjud. Paraclisul a fost varuit si impodobit cu catapeteasma si icoane. Pictura s-a realizat abia in anul 1990. La 15 august 1991 a fost sfintit de catre Prea Sfintitul Episcop Casian Craciun.

In 1941 incep sapaturile pentru fundatia bisericii mari (cu hramul Adormirea Maicii Domnului). Sora Lica depusese intre timp votul calugariei si se numea Maica Veronica. Constructia este definitivata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Belizarie din Bucuresti.


Chiliile ce incadreaza biserica, au fost construite dupa modelul manastirii romanesti Prodromu de pe Muntele Athos.Au urmat trapeza (sala de mese) pe locul fostului bordei de pamant si arhondaricul cu camerele de oaspeti. Batranii locului povestesc ca pe aceste meleaguri a existat in timpuri trecute o manastire de calugari greci stabiliti pe pamant romanesc. Staretul Ghimnazie a asistat neputincios la masacrarea soborului sau de catre turci, dupa care a fost el insusi decapitat. Cu ocazia sapaturilor pentru fundatie au fost dezgropate oseminte ce sustin realitatea istorica a legendei. Relicvele calugarilor martiri, curatate si spalate, au fost ingropate la piciorul mesei Sfintului Altar de vara.

In mai 1990, Inaltul Arhiepiscop Antim Nica al Galatiului si Prea Sfintitul Episcop Vicar Casian Craciun, au sustinut in fata Sfantului Sinod redeschiderea manastirii. Pe drept cuvant pot fi considerati ctitorii noii Manastiri Vladimiresti. Constructia bisericii mari - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - incepe in 1941 si este finalizata in 1943. Pictura in stil neo-bizantin, se va realiza in cursul aceluiasi an de catre pictorul Hermeneanu, ucenic al renumitului pictor de biserici Dimitrie Belizarie din Bucuresti.

Construita in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, biserica mare este impodobita la exterior cu un brau de icoane lucrate in mozaic, opera pictorului Gheorghe Raducanu. Artistul, patruns de evlavie nemarginita pentru Maica Domnului si dorind sa lucreze la o biserica inchinata acesteia, o ilustreaza in 73 de ipostaze. Deasupra intrarii se afla icoana Adormirii Maicii Domnului, hramul bisericii. In partea inferioara, tot la exterior, biserica este inconjurata de un brau de icoane de sfinti in marime naturala, aplicate in firide in anul 1992. Pridvorul adaposteste icoane in mozaic ale Sfintilor Petru si Pavel de o parte si de alta a intrarii si a Sfintilor Domnitori romani Stefan cel Mare la sud si Constantin Brancoveanu la nord. Pe plafon, in trei firide separate, Deisis. Usile si mobilierul celor doua biserici sunt lucrate din lemn de stejar, la Bacau, in atelierul profesorului Alexandru Hutanu.

In pronaos, pe peretele vestic se afla tabloul votiv al familiei Chercea, imaginile Prea Sfintitului Episcop Lucian - episcopul vremii, si a regelui Mihai I al Romaniei, unul dintre primii ctitori. Pe peretii laterali sunt imagini de sfinti si sfinte in registre. Sunt ilustrate scene din Noul Testament: Coborarea de pe Cruce la nord si Rastignirea la sud.

Naosul adaposteste in partea stanga icoana Maicii Domnului facatoare de minuni cu trei maini, iar in partea dreapta o racla cu sfinte moaste ale mai multor sfinti. Pe pereti sunt ilustrate: Deisis, Nasterea Domnului, Maica Domnului Imparateasa, Invierea, Sfantul Gheorghe, Sfantul Dimitrie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie si Sfanta Veronica cu naframa. Cele 4 icoane argintate ale catapetesmei sunt cele originale: Sfanta Ana cu prunca, Sfantul Antonie cel Mare, Sfantul Ioan Evanghelistul, Sfantul Mare Mucenic Mina. Tampla din lemn sculptat, cu trei usi, este noua si a fost pictata in atelierele manastirii conform canoanelor bisericesti. Sfantul Altar, construit pe locul primei aparitii dumnezeiesti, are pictura dispusa tot in registre. In centru este ilustrata Maica Domnului Imparateasa, iar lateral scene biblice si sfinti. Toate ferestrele bisericii mari au vitralii executate in 1990 la Bucuresti.Constructia bisericii mici, Paraclisul - cu hramul Izvorul Tamaduirii - a inceput in 1938 si a fost finalizata doi ani mai tarziu. Ctitor - arhimandritul Visarion Nicolau. Pictura a fost realizata in anul 1990. La 15 august 1991 Paraclisul a fost sfintit de catre Prea Sfintitul Episcop Casian Craciun. Situat la est de Biserica mare, pictat in stil bizantin, este folosit pentru slujbele de botez, cununie, inmormantari si aminteste de inceputurile existentei Manastirii Vladimiresti. Micul Altar de vara se afla la sud de biserica mare. In interior se gaseste o cruce de marmura neagra cu imaginea Maicii Domnului ingenuncheata in rugaciune. A fost pusa dupa porunca divina in 1938.

Surse:

Manastirea Adam...

Loc. Adam, jud. Galaţi
Stareta - monahia Anastasia Cimbru


Prima asezare monahala dateaza la Adam de la sfarsitul veacului al XVI-lea, cand un calugar venit pe aceste locuri i-a propus ciobanului ce stapanea peste codrii tinutului sa intemeieze un schit de sihastri. Ciobanul nu numai ca nu a ezitat a-i implini dorinta, dar el insusi a devenit monah, ajutand la ridicarea unei bisericute din lemn cu hramul „Tuturor Sfintilor" si a catorva chilii in jurul ei, unde s-au adunat, inca de pe la 1595, calugari din mai multe parti. Cu siguranta, ei au cautat nu numai linistea si insingurarea codrilor pustii, ci si apropierea de icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de aici, disparuta in timpul unei invazii pagane devastatoare si gasita, dumnezeieste, intr-un stejar din gradina manastirii, dupa plecarea prigonitorilor.
Manastirea Adam a functionat pana in luna septembrie a anului 2001 ca manastire de calugari, sub indrumarea p.cuv. protos. Mihail Nare, duhovnicul Manastirii Buciu­meni. Desi a fost confruntata cu numeroase lipsuri materiale, obstea a implinit programul liturgic si duhovnicesc, reusind sa duca la bun sfarsit si initiativele gospodaresti: igienizarea si modernizarea corpului de chilii, lucrarile agricole, amenajarea punctului zootehnic. Interesul locuitorilor din comunele invecinate pentru manastire s-a aratat si prin numarul foarte mare de pelerini la cele doua importante evenimente misionare ale manastirii: sarbatoarea Izvorului Tamaduirii si sarba­torirea Adormirii Maicii Domnului, hramurile acestui sfant asezamant. La cel de-al doilea eveniment, la slujba Prohodului Maicii Domnului, soborul preotilor din Protopopiatul Tg. Bujor a avut in frunte pe P.S. Episcop Casian al Dunarii de Jos si pe I.P.S. Iosif, Mitropolit al Eu­ropei Occidentale si Meridionale, insotit de o delegatie de studenti ortodocsi din mai multe tari europene, aflati in pelerinaj in eparhie.
Analizand cu atentie dificultatile prin care trecea manastirea, numarul mereu mai redus de vietuitori, dar si faptul ca, la desfiintarea ei, Manastirea Adam a fost manastire de maici, conducerea eparhiei a decis, in luna septembrie, schimbarea destinatiei acestei manastiri in manastire de calugarite. Sarcina grea de a forma o noua obste a fost incredintata unui grup de vietuitoare ale Manastirii Buciumeni, in frunte cu rasofora Nimfodora Cimbru, care a fost tunsa in monahism, primind numele de Anastasia si instalata ca stareta in luna noiembrie 2001. Noua obste se afla, in prezent, in plin proces de reorganizare si reamenajare a manastirii.

Prima biserica din piatra si caramida a fost ridicata si sfintita la mijlocul secolului al XVII-lea, in timpul domnilor moldoveni Vasile Lupu si Gheorghe Stefan si sub pastorirea episcopului Anastasie al Romanului, pe mosia serdarului Adam Movila, de la care s-a pastrat si numele manastirii. Bucurandu-se de numeroase danii si de un sprijin constant al boierilor locului, manastirea cunoaste, in timp, o perioada de propasire. Aici este mentionata, chiar, o modesta scoala romaneasca, singura dintr-o zona destul de dcpartata de marile lavre carturaresti ale monahismului nostru. La 1695, Adam-ul, ca si alte sihastrii romanesti, este inchinata manastirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinaiului, parintii de acolo lasandu-o, insa, de la o vreme, de izbeliste, drept pentru care la 1759 egumenul lorest Movila solicita - si domnul Moldovei, Ioan Toader Calimachi, intareate - ca manastirea sa devina metoc al Sfintei Mitropolii de la Iasi.


Desi puternic afectata de cutremurul din 1802, manastirea se reface continuu, ajungand la 1864, anul secularizarii averilor manastiresti, una dintre cele mai prospere din intreaga Moldova. Manastire de rnaici inca de pe la 1820, Adam-ul supravietuieste agresiunii timpurilor si oamenilor pana la 1959, cand este desfiintata, ca si alte manastiri, de regimul comunist.La opt ani de la reinfiintare, prin purtarea de grija a Sfintei Episcopii si sub indrumarea parintelui staret Teoctist Dobrin, manastirea traieste astazi elanul si entuziasmul marilor inceputuri.

Surse:

joi, noiembrie 16, 2006

Galatenii din TOP 300 Capital!

Şase gălăţeni în top 300

Cei şase milionari gălăţeni sunt aceiaşi din ultimii ani: Cătălin Chelu, Virgil şi Angelica Rapotan, Cornel Istrate, Andrei Lişinschi, Costel Miron, Petrică şi Marius Herăscu.
Catalin Chelu

Cel mai bogat gălăţean, Cătălin Chelu, are 39 de ani, e necăsătorit şi are doi copii. Averea sa ajunge undeva la 100 de milioane de dolari. A fost un an (2005) al consolidărilor afacerilor pentru domnul Chelu. Activitatea sa de bază este la Societatea de cablu ConySat. O altă activitate importantă este legată de investiţii bursiere. În comparaţie cu anul trecut, Cătălin Chelu a câştigat vreo 25 de milioane de dolari.

Afaceri: ConySat, Megaconstruct

Virgil şi Angelica Rapotan, prin compania Arabesque, au reuşit să adune cam 85 de milioane de dolari. Compania efectuează comerţ cu amănuntul cu material lemnos şi materiale de construcţii. Evident că mai au şi alte firme, toate în domeniul comerţului şi al distribuţiei în construcţii.

Afaceri: Arabesque, Nalba, Legato

Costel Miron este singurul gălăţean care a făcut o avere considerabilă în primul rând comercializând produse metalurgice. În vârstă de 46 de ani, Miron deţine 80 la sută din pachetul de acţiuni de la Mairon Galaţi. Se presupune că are o avere de aproape 20 de milioane de dolari. După ce a prins cheagul din metal, şi-a dezvoltat afacerile şi în domeniul construcţiilor.

Afaceri: Mairon

Andrei Lisinschi

Andrei Lişinschi, la 47 de ani, a reuşit să adune o avere de aproximativ 20 de milioane de dolari. Interesant este că omul de afaceri gălăţean a demarat în 2005 proiecte noi. Astfel, construieşte un centru comercial de 6000 de metri pătraţi, într-o zonă centrală din oraş. Un proiect important este rafinăria Biodiesel.

Afaceri: Profiland, Intfor

Cornel Istrate, patronul celei mai cunoscute firme de construcţii din oraş, Vega 93, pare să-şi fi păstrat aceeaşi valoare a averii sale, aproximativ 14 milioane de dolari. În vârstă de 56 de ani, Istrate a mers pe acelaşi sector al construcţiilor, încercând însă şi o participare în agricultură.

Afaceri: Vega93

Fraţii Petrică şi Marius Herăscu au şi ei aceeaşi avere de anul trecut, aproximativ 11 milioane de dolari. Aceştia şi-au consolidat afacerile în industria alimentară, depozitarea cerealelor şi imobiliare. Despre modul cum poate deveni cineva milionar în dolari şi despre averile gălăţenilor vom mai discuta.

Afaceri: SC Demopan SA, Glubedex, Galmopan SA, Makinvest

Sursa: Viata Libera

miercuri, noiembrie 15, 2006

Castrul Roman de la Tirighina - Barbosi...

Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Şiretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiţii stratigrafice perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi cea de import, ca şi o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetăţui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârşitul secolului II î.e.n.).

Cetăţuia dacică de la Bărboşi a sfârşit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus şi continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârşitul acestei cetăţui să fie pus în legătură cu acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forţată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre şi care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboşi, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu aceşti ani ?

Săpăturile din anii 1959 —1962 au arătat că peste nivelul dacic apare un nivel roman, marcat prin ziduri de piatră (cu şi fără mortar), ţigle, cărămizi, olane şi fragmente ceramice, încă nu s-a putut vedea dacă acest prim nivel roman urmează îndată după distrugerea cetăţuii dacice sau dacă nu cumva există o întrerupere, în cazul că a existat totuşi un hiatus atunci el nu pare să fi cuprins o perioadă de timp prea îndelungată. Dar pentru nici una din aceste două posibilităţi încă nu dispunem de observaţii suficiente, în ce priveşte fazele de existenţă ale acestui castellum de pe înălţimea Tirighina de la Bărboşi, care, după cum spuneam, suprapune o cetăţuie dacică, din punct de vedere stratigrafie, acolo unde straturile nu prezintă urme ulterioare de deranjare, situaţia stratigrafică se prezintă în felul următor.

Peste dărâmăturile locuinţelor, a vetrelor şi a gropilor dacice, apare îndată primul nivel roman, fiecare cu urme puternice de incendii. O cronologie pentru cel mai vechi nivel roman nu s-a obţinut. Cea mai veche monetă post-neroniană, aflată pe Tirighina, este un as de bronz de la împăratul Vespasian16. Dar deoarece nu se cunosc condiţiile în care a fost găsit, numai pe baza acestei descoperiri, nu putem trage nici o concluzie cu caracter valabil. Restul monedelor din cele două nivele romane se înşiră, aproape fără întrerupere, de la Traian (98—117) până la Claudius II Gothicus (268—270). Monedele însă, în majoritatea lor, fiind aflate în nivele romane care prezintă urme de deranjare, nu s-a putut întotdeauna ajunge la o situaţie cronologică clară.

Totuşi nivelul II putem presupune că datează începând cu Filip Arabul (244—249), iar monedele în majoritatea lor fiind emisiuni de la Gallienus (253—268) şi Claudius II Gothicus (268—270). In sfârşit, pe înălţimea Tirighina a mai fost surprins un ultim nivel roman (nivelul III), aproape de suprafaţă, anume, un turn poligonal şi material caracteristic pentru prima jumătate a secolului IV. Două monede, din descoperiri mai vechi, la rândul lor întăresc această datare. Revenind la datarea celui mai vechi nivel roman (nivelul I), materialul arheologic aflat aici nu pare a fi mai vechi decât primii ani ai secolului II deci anii de domnie ai împăratului Traian. Acest lucru pare a fi confirma de faptul că cele mai vechi monede aflate pe Tirighina (facem abstracţie de moneda lui Vespasian), în număr mai mare, sunt emisiunile împăratului Traian. De asemenea, cel mai vechi monument epigrafic aflat aici este tot o inscripţie din vremea acestui împărat. Deci, această constatare trebuie să o avem în vedere când vorbim despre începuturile unui castellum roman pe înălţimea Tirighina de la Bărboşi şi cu alte cuvinte, ca un rezultat al războaielor dacice, cea mai veche stăpânire romană în partea de sud a Moldovei.

După Traian apoi, la sfârşitul domniei lui Hadrian, sau poate în primii ani de domnie a urmaşului său Antoninus Pius, pe lângă acest castelum de pe Tirighina, care se dovedeşte a fi neîncăpător, se construieşte un mare castru de piatră, apărat de două şanţuri, care va închide în interiorul său acest castellum. S-ar putea ca tot acum să aibă loc şi ridicarea valului de pământ Şerbeşti-Tuluceşti, adevăratul limes roman din sudul Moldovei şi care, începând cu Hadrian sau urmaşul său, stabilea pentru mai multă vreme limita teritoriului roman din sudul Moldovei. Dacă ţinem seama de alte lucrări de acest gen, datorite planurilor strategice defensive concepute de către Hadrian, putem pune pe seama acestuia iniţiativa ridicării valului de pământ din sudul Moldovei. La acest restrâns teritoriu format de unghiul Prut-Siret-Dunăre se reduce stăpânirea romană în Moldova după moartea lui Traian unde, la adăpostul valului şi a castrului de la Bărboşi s-a putut dezvolta o viaţă civilă aproape orăşenească. Numele antic al castrului nu pare să fi fost Dinogetia, ci mai de grabă Piroboridava. Nu se mai poate susţine acum că Piroboridava corespunde cu aşezarea dacică de la Poiana-Tecuci, căci aceasta încetează să mai existe spre sfârşitul secolului I e.n. O inscripţie din prima jumătate a secolului III e.n. dovedeşte însă existenţa localităţii Piroboridava şi într-o vreme mai târzie. Totodată, după indicaţiile coordonatelor lui P t o l e m e u, ca şi după cea mai veche hartă care însoţeşte textul Geografiei acestuia, Piroboridava poate fi localizată pe Siret în apropiere de Dunăre, deci nu departe de acest fluviu. Cercetările întreprinse la cetăţile dacice de la Piatra Neamţ dovedesc însă că cucerirea lui Traian s-a efectuat pe un spaţiu ce depăşea teritoriul ocupat şi organizat de romani în extremitatea de sud a Moldovei. Această ocupare a fost însă condiţionată numai de motive de ordin strategic, pentru a pune capăt oricărei încercări de organizare a rezistenţei din partea dacilor răsăriteni. Nu putem deocamdată aprecia care a fost limita nordică a acestui teritoriu cucerit. Oricum stăpânirea romană în restul Moldovei a fost de scurtă durată.

Până acum nu avem nici cea mai mică dovadă că romanii ar fi avut intenţia de a se stabili în regiunea cuprinsă între Prut şi Carpaţi, cu excepţia teritoriului castrului şi a aşezării civile de la Bărboşi. Totodată, este greu de admis, până la alte probe, că poziţiile ocupate de romani în restul Moldovei să fi fost părăsite, întocmai ca şi cele din Muntenia de-abia la începutul domniei lui Hadrian (anul 117). Constatările noastre ne arată însă că începând cu anii secolului II, dacii de la răsărit de Carpaţi, puşi sub un sever control roman, nu se vor mai putea fortifica cu cetăţi de felul celor de pe Bâtca Doamnei sau Cozla, luând astfel o dezvoltare, din ce în ce mai mare, aşezările deschise de pe terasele văilor, cum sunt cele din apropiere, de la Dărmăneşti şi Lutărie, nu departe de fostele cetăţi, a căror ruine mai aminteau de gloria trecută.

Surse foto&text:

luni, noiembrie 13, 2006

3 pictori galateni intr-o enciclopedie universala...


La Editura "Litera Internaţional" din Bucureşti, în colecţia "Ars mundi", a apărut recent volumul "Mică enciclopedie de artă universală", lucrare realizată de criticii şi istoricii de artă Vasile Florea şi Gheorghe Szekely, care prezintă personalităţile artistice ce s-au născut până la sfârşitul Primului război mondial, precum şi fenomenele artistice de notorietate din epocile cele mai strălucite. În acest volum de dimensiuni medii (504 pagini, format 22 x 15 cm, ilustrat cu 353 de portrete şi autoportrete alb-negru), avem bucuria să descoperim printre atâtea celebrităţi mondiale şi trei artişti plastici care s-au născut în Galaţi: Nicolae Mantu, Lola Schmierer Roth şi Reuven Rubin (despre fiecare am scris cate ceva in posturile anterioare). Primii doi aparţin Galaţiului nu numai prin naştere, ei au trăit şi au activat aici, fiind consideraţi ctitorii mişcării plastice de la Dunărea de Jos, iar al treilea, după Primul război mondial, în 1924, s-a stabilit în Israel, afirmându-se ca unul dintre cei mai apreciaţi artişti din această ţară.
În articolul consacrat pictorului Nicolae Mantu, artist cu studii făcute la Bucureşti şi la München, Vasile Florea subliniază că pe acesta "l-a captivat pictura animalieră, acordând atenţie şi o adevărată afecţiune calului, iar ca grafician a profesat cu talent, cu umor şi vervă satirică desenul caricatural în publicaţiile de tendinţă democratică Adevărul, Furnica, Patriotul, Dimineaţa, Moftul român, momentul de vârf al activităţii sale în domeniul desenului satiric corespunzând primului deceniu al sec. XX".
Despre Lola Schmierer Roth, acelaşi Vasile Florea scrie: "După primele noţiuni ale profesiei primite de la un artist italian, a putut să cunoască şi să adere, după cum i-a dictat propria sensibilitate, la ceea ce era nou şi interesant în climatul artistic din Apusul Europei unde călătoreşte în anii '30 ai secolului trecut. Are prilejul să cerceteze muzeele, să-şi formeze o solidă cultură plastică (la un moment dat îl are ca mentor pe Derain) şi să se poată exprima într-un limbaj de adevărat "poliglot" ce evoluează de la realism, prin expresionism, până la compoziţiile abstracte din ultima parte a vieţii. Trăind retrasă în oraşul de pe Dunăre, unde a susţinut o intensă activitate didactică, în ciuda calităţii picturii sale n-a fost conectată suficient la viaţa artistică naţională, aşa încât retrospectiva ei din 1972 a trecut drept o revelaţie". Anul morţii artistei, 1978, este eronat menţionat, fiindcă nu este acesta, ci 1981, Bucureşti.
Numele lui Reuven Rubin (n. 1893, Galaţi - m. 1974, Tel Aviv) este, credem, total necunoscut gălăţenilor. Despre el, Gheorghe Szekely scrie: "Debutează cu o cromatică şi cu o lumină exuberante, proprii Orientului Apropiat, cu plaje de culori uniforme, circumscrise de contururi acuzate şi cu o anumită notă de "primitivism" naiv. La început este tributar şi picturii din Bucovina, prin maniera de tratare a feţelor amintind de icoane cu ochii larg deschişi, prin perspectivă inversă, figurile plate, prelungi ş.a. Cu timpul, contururile nete se atenuează, culorile devin mai nuanţate, iar figurile par să fie absorbite de fundalul peisagistic, tratat pictural. Rubin a realizat şi xilogravuri (albumul "Căutătotrii de Dumnezeu", 1923), ca şi mape cu litografii ("Istoria regelui David", "Viziuni biblice", 1970 ş. a.)".

Monumente in Galati...

Casa memoriala Costache Negri

Dupa cum scrie si pe placuta de la intrare “În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galaţi, militant pentru ideile Revoluţiei de la 1848 şi ale luptei pentru unire“.

Locatie: Manjina, comuna Costache Negri, Galati

Muzeul a fost infiintat in casa familiei lui Costache Negri, construita la inceputul secolului al XIX-lea si expune documente, fotografii, fotocopii care infatiseaza viata si activitatea scriitorului si luptatorului pasoptist Costache Negri (1812 - 1876).

Trivia: Alecsandri participa, la Mânjina (conac la nord de Galati), la onomastica lui Costache Negri si a surorii acestuia Elena Negri (21 ani). Se consuma o alta poveste pasionanta de dragoste din istoria literaturii noastre. Frumoasa Elena, nu de mult divortata, raspunde la declaratiile de iubire ale tânarului de 24 de ani. În jur, la conacul primitor, au venit nu numai prieteni de la Iasi (Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni N. Balcescu, Ion Ghica s.a. Tinerii intelectuali pregateau aici, în secret, viitorul tarii: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Independenta. Elena Negri îmbata sufletul lui Alecsandri cu vraja iubirii, determinându-l sa-i scrie stihuri de amor. Numai ca Elena se îmbolnaveste si pleaca, în 1846, cu fratele ei Costache, în strainatate. În septembrie, îndragostitul Vasile o întâlneste la Venetia, unde ramân împreuna doua luni. Dragoste de vis, care continua în alt voiaj prin Austria, Germania, Franta. Boala de piept a Elenei se agraveaza la Paris si pleaca amândoi în sudul Italiei, unde-l întâlnesc pe prietenul lor Balcescu. Însa zilele iubitei sunt numarate. Costache Negri si Kogalniceanu vin la Neapole si, la 25 aprilie 1847, se îmbarca pe un vas francez, cu gândul s-o transporte pe muribunda în tara. Numai ca tragedia se consuma pe vapor, la 4 mai, când se apropiau de Cornul de aur (Constantinopol). Elena se stinge în bratele iubitului, fratelui si prietenului Mihalache. O înhumeaza în curtea bisericii din Pera, pe lespedea de marmura fiind sapata inscriptia: Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847. Fiintei disparute îi dedica poemul Steluta (romanta celebra a fost compusa de D.G. Florescu). La fel îi închina ciclul Lacramioare.

Biroul lui Costache Negri ce se gaseste la proprietatea sa de la Mânjina.

Surse:

Hai sa ne promovam valorile...Ep.39

Victor Valcovici

(09/12.09.1885 – 21.06.1970)

Victor Valcovici s-a nascut in localitatea Galati. A fost Membru corespondent la Academiei Romane din 25 mai 1936 si membru titular al Academiei Romane din 3 februarie 1965. Din 1921 pana in 1930 a fost profesor de mecanica la Scoala Politehnica din Timisoara. Aici a pus bazele Societatii Stiintifice si a publicatiei: “Bulletin scientifique de l'Ecole Politechnique”

A condus “Revista matemetica” din Timisoara, infiintata de Traian Lalescu. Din 1930 nu a mai locuit pa pamant banatean.

Creatorul hidrodinamicii si aerodinamicii romanesti, cu o teza de doctorat la Gottingen, a succedat in 1930 lui Pompeiu, ca profesor de mecanica pana in 1962, fiind primul profesor roman de mecanica rationala.

Pe plan mondial a fost "asezat" langa Bernoulli pentru rezultatele cercetarilor sale in ce priveste studiul mecanicii. (Vezi suprafetele Bernoulli-Valcovici).

Sursa:http://acad-tim.tm.edu.ro/acadbanat/VValcovici.php

marți, noiembrie 07, 2006

I.C. Frimu...cartierul meu..

Fraze extrase dintr-un articol...

"Cartierul care s-a născut în anii '85 - '87 şi s-a definitivat prin anii '90 - trăieşte cu vitalitatea omului care de-abia şi-a schimbat domiciliul şi vrea să se adapteze rapid la noul mediu.
...
Furnicarul zonei rebotezate după 1989 Aurel Vlaicu atinge şi culmile pragmatismului, şi pe cele ale disperării neclar localizate. Dacă icefrimiştilor nu le lipsesc băncile, farmaciile, consignaţiile, chioşcurile de ziare, cârciumile, casieriile, cabinetele medicale, piaţa, şcoala, liceele, biserica, televiziunea, atunci tot lor nu le ajung ghenele de gunoi, spaţiile verzi, cele de joacă pentru copii şi tot ei nu înţeleg de ce s-au procopsit cu o ditamai intersecţie fără rost (I.F.R.), de pildă!
....
Inutilă ca întotdeauna, observaţia că o bucată din strada Tecuci (de la I.F.R. până la sensul giratoriu de la magazinul General) parcă a fost lovită de bombe, aruncată în aer şi căptuşită de mine antipersonal, va fi pesemne permanent prilej de ironii ("Aici pe cine au primar?", zice isteţ un taximetrist în timp ce maşina îţi zdruncină fiecare os). Strada este totuşi imposibil de trecut cu vederea măcar pentru simplul fapt că este probabil singura arteră principală din Europa pe care maşinile circulă numai pe liniile de tramvai (ca nu cumva să plătească oamenii bani grei pentru deformarea scutului sau înlocuirea suspensiilor) şi cu un 10 la oră pe lângă care trapul găinii pare avion supersonic. "Este singurul cartier de blocuri din Galaţi în care nu există apartamente semidecomandate", explică expertul imobiliar Elite şi continuă: "Mai toate construcţiile au fost ridicate în perioada 1985-1987, chiar şi 1990-'91, aşadar, instalaţiile sunt noi, iar zona este vizată de clasa oamenilor cu potenţial financiar. Chiar dacă aparent este doar un alt cartier de blocuri".
...
Nu-i greu să-i cauţi şi să-i găseşti nod în papură zonei I.C. Frimu, ce poartă numele unui vechi militant socialist: minunea gălăţeană denumită I.F.R. (n-aţi uitat, asta înseamnă Intersecţia Fără Rost) stă martor ca nuca în peretele logicii. În mijlocul junglei de asfalt şi betoane, intersecţia este nici mai mult nici mai puţin decât o palmă impertinentă peste ceafa unui nevinovat şofer începător şi de-abia învăţat cu prioritatea de dreapta.
...
În zonă învaţă copii de la Şcoala generală Numărul 12 "Miron Costin" - una dintre cele mai mari din judeţ, ca număr de elevi (aproximativ 1.500). Alături de ei - liceenii Metalurgicului, elevii de la "Gheorghe Asachi" şi ai Grupului Şcolar de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc". În căutare de sprijin spiritual şi ajutor divin, aceiaşi minori (şi nu numai) caută Biserica Sfântul Mina.
...
Vizavi de biserica "Sf. Mina", în apropierea Restaurantului "Larisa", în jur de 30-40 de autocamioane - toate Roman Diesel - stau aliniate ca la expoziţie. Nu este însă vorba de o expoziţie, ci de un parc auto unde poţi să găseşti oricând o maşină când vrei să te muţi sau ai de adus legume de la ţară, ori ai de cărat diverse mărfuri. În aşteptarea clienţilor, şoferii stau de dimineaţă până seara în frig, "încălzindu-se" la o partidă de table, depănându-şi amintirile şi împărtăşindu-şi unul altuia necazurile proprii. Intrând în vorbă cu doi dintre ei, care au ţinut să-şi păstreze anonimatul, ne-au destăinuit şi nouă câteva din ofurile lor. Cu toate că toate maşinile, deşi par obosite, sunt în stare de funcţionare, cu toate actele în regulă, clienţi nu prea sunt. Tariful pentru transport e la înţelegere cu clientul - la kilometraj sau la oră, în funcţie de taxele pe care le au şi şoferii de plătit - foarte mari şi foarte multe.
..."

Sursa:http://www.vlg.sisnet.ro/index.php?page=articol&id=12121

duminică, noiembrie 05, 2006

Mare atentie!!!

Mare atentie la HOTII DE BUZUNARE..care mai nou s-au mutat in Maxi-Taxi...Zilele astea i-am vazut urcand in masinile ce fac Maxi Taxi in Galati...Grupuri de 3-4 si au si o fata printre ei..Eu reusesc sa ma feresc de fiecare data ..sa nu stau printre ei dar ma intreb cati nu sunt furati in fiecare zi...Si te supara faptul ca cei ce ar trebui sa intervina n-o fac..iar cei de langa tine..atunci cand esti furat intoarc spatele...Sunt speriati sa nu fie agresati daca spun ceva...

Probabil asa cum ii stiu eu de atata timp..ii stie toata lumea..aceleasi fete de ani de zile ..si nu se sesizeaza nimeni..ALOO POLITIAAAA!!!

Cat dam din salariu pt a ne simti in siguranta?
Oricat de putin ...si tot e prea mult...pt. cum actioneaza Politia din Galati cel putin in ce-i priveste pe hotii de buzunare...

Hai sa ne promovam valorile...Ep.38

Pictorul galatean Stefan Sevastre

Stefan Sevastre, la cei 80 de ani pe care-i ia implinit pe 2 noiembrie, a avut in biografia artistica un parcurs care contine "atemporalul", ca mod de a privi. Galatean prin nastere, (Nicoresti), urmeaza liceul "D.A. Sturdza" din Tecuci, in 1945, dupa care se inscrie la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu", pe care-l absolva in 1951.

A fost profesor de pictura la Liceul de Arta "Tonitza" din Bucuresti (1968-1988). Incepand din 1953 a avut peste 120 de participari la expozitii de grup sau personale din tara si din strainatate. A facut de asemenea si arta murala. Are lucrari in colectii particulare, muzee si institutii din Romania si din tari precum Germania, Franta, Italia, Elvetia s.a.m.d. Premiile si distinctiile i-au adus recunoasterea criticii care l-a plasat in ultimele decenii in mijlocul fenomenului artelor vizuale. Astazi, nu se poate vorbi in pictura despre gestul geometrizant-abstract, fara a aminti de Stefan Sevastre.
Cu o indarjire indelung studiata, cu o sete de claritate si cu o matura intelegere a ceea ce inseamna limbajul in starea lui gestant-muzicala, valorizand si semnificand structuri, in compozitii rafinate, desprinse parca din lectii (stra)vechi de geometrie cosmica, Stefan Sevastre armonizeaza intregul, ansamblul, motivele, culorile, cu universul propriului spirit, aducandu-le catre un numitor comun: tulburatoarea frumusete a spatiului din care a facut o lectie de initiere.
Confesiv-cerebral, minutios in recuperarea esentelor, Stefan Sevastre, de un murmur stapanit al culorilor, de o placere in a trasa (in functie de aspiratie si inscriere in abstract), cai inchise si deschise, calculate dupa legile unei realitati, care devine atat teorie, cat si fapt trait cu voluptate muzicala. Stefan Sevastre este un magician stapanit, care nu-si risipeste pe panza glorioasele cunostinte in ale picturii, ci isi pune tot timpul problema "dematerializarii" (cum singur o spune), cu care este inzestrata geometria. Lucrarile de la Galeria "Dialog", asezate inspirat pe albul peretilor, de catre Ruxandra Garofeanu, dau masura armoniei spirituale (atat de pretioasa pentru artist), penduland continuu intre tensiune si relaxare, ca o marturie a evolutiei limbajului. Tonuri stinse, din care se ghicesc ca prin lumina nisipoasa a unui desert, alcatuiri de cercuri, triunghiuri, patrate sau cromatici iluminate abil, mestesugit cu pusee de rosuri, albastruri, galbenuri, intr-o inlantuire echilibrata, formeaza un fel de manual de muzica, geometrie, culoare si spatiu. Respiratie si expiratie abstracta, imbogatind cu tainica forta realitatea pe care Stefan Sevastre si-a insusit-o, adaugandu-i un grad de spiritualitate speciala. Vizibila in aceasta impresionanta expunere, in aceasta etalare a unei parti din opera, este in primul rand calea pe care artistul a mers decenii de-a randul, privind universul cu atentia unui cercetator. O lectie de perfectiune si de adevar.

Surse:

Despre concertul IRIS de pe 2 Noiembrie...

IRIS la Galati...


O sa adaug un link catre review a celor de la Viata Libera, singurele comentarii fiind ca mi-a placut enorm desi concertul a fost unul de dimensiuni mici..Incredibil cum trupa asta ajunsa totusi la o anumita "varsta" reuseste sa-i atraga pe cei tineri. Cred ca peste 80% dintre cei ce au ajuns pe acolo aveau sub 20 de ani!

Cum nu sunt prea critic cu cei aflati la inceput ii laud si pe cei de la Vodoo...trupa ce a cantat in deschidere..cel putin atitudinea a fost una super...au dat tot ce-au avut mai bun..

Pozele facute n-au iesit cine stie ce..asa ca nu pun mai multe..poate fac rost de unele mai reusite..
Oricum puteau canta orice...imi plac cei de la IRIS asa ca le puteam trece cu vederea multe...si cand mergi si cu cine trebuie..e de ajuns sa iasa o seara superba!
Deci review

Promovam si noi ceva..?

Tudor Gheorghe

Tudor Gheorghe va concerta la Galati pe 21 Noiembrie incepand cu orele 19 la Casa Sindicatelor (Papadie). Despre T.G. puteti citi un articol f. interesant pe Metropotam. Poza e tot de acolo...:)